sâmbătă, februarie 13, 2010

Cosmar in cimitir

Deci azi 13 Februarie.Ca intr-o zi obisnuita dormeam si eu pana la 1-2-3 pe la 12 imi suna telefonul "hey hey hey pot sa vin pe la tine?" eu ce dracu sa zic"hey nu veni.n-am chef!" nu nu nu nu.Ca o tipa draguta[:))] am spus vino.Bun am luat micu dejun si am asteptat.Am asteptat destul de mult si mi-am dat seama ca mai puteam sa stau in pat multa vreme.Bun dupa 1-2 ore vine si tipa.Ningea ca dracu afara.Zapada foarte mare.Ce sa facem ce sa facem..hmm..hai sa merem sa facem poze in cimitir.Bineinteles cu umbrela cu tot tacamu.Si mergeam nene prin zapada.Era frig.Vantu batea ca dracu.Bun era foarte foarte naspa.Ajunse la cimitir...intram.Nici un om.Ne plimbam noi pe acolo.Facem poze alea alea.Dam sa mergem spre biserica.Ningea si mai tare.Pierdeam vremea pe acolo cand in spatele nostru un caine.Javra dracu.Nu l-am bagat in seama.Dupa vreo 5-10 minute cainele tot acolo era.Se uita fix la noi.Bun am vazut ca se uita urat,numai la noi,am plecat.Cainele ne urmarea[:))]Noi nu mai stiam cum sa facem sa scapam de caine.Am zis sa nu fugim ca dupaia fuge dupa noi.Dracu sa-l ia.Bun ne grabeam noi.Tipa se uita in spate sa vada daca ne mai urmareste.Dupa un timp am scapat de caine.Am rasuflat usurate.Era foarte foarte frig si zapada era mare.Ne-am mai luat noi cu vorba si in stanga noastra a aparut un caine alb.Iar nu l-am bagat in seama.Cainele se uita la noi incontinu.Asta era alb si jegos.Era un ciobanesc.Foarte gras.Ba al dracu caine.Am plecat de acolo.Cainele dupa noi.Il injuram de mama focului.Si cainele dupa noi.Am mers nu prea repede spre cea mai apropiata iesire desi era departe.Bun nu aveam cum sa iesim pe poarta aia pentru ca era INCHISA frate!A dracu poarta.Tipa ma tinea de mana.Ea plangea eu radea.Cainele dupa noi.Bun si cainele asta ne urmarea.Parca toti caini din cimitir l-au vazut pe dracu in noi.Am ajuns la iesire.Ne-am dat seama ca nu putem sa mergem pe acolo pentru ca ajungeam prea tarziu acasa.Eram inghetate.Am intrat din nou in cimitir si nici urma de caine.Yeeeee nici un caine!Fericire grava[cum spun eu:)].Bun gata gata cu fericirea asta grava ca pe la juma de drum apare din nou cainele alb.Cand l-am vazut eram disperate.Am zis ca o sa ne mamance cainii.Cainele a inceput sa alerge dupa noi.Pentru ca eram aproape de iesire am inceput sa alergam si noi prin zapada.Tipa ma luase de mana.Foarte tare faza.Dupa ce am iesit din cimitir cainele s-a oprit in fata portii de la cimitir,s-a asezat in fund si se uita urat la noi.Am luat-o prin zapada.Eram pline de zapada.Aratam ca doi oameni de zapada:)).Pana la urma am ajuns acasa.Am facut un ceai si ne-am asezat amuzate langa foc.Foarte tare frate!:))

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu