marți, aprilie 13, 2010

Edward J. Hughes

Şi el o iubea şi ea îl iubea
Sărutările lui sorbeau din ea întregu-i viitor şi trecut sau măcar încercau
Altceva nu-i mai trebuia
Ea îl muşca îl mesteca îl sorbea
Îl voia tot înăuntrul ei
În siguranţă acolo de-a pururi
Strigătele lor moi fluturau în vânt cu perdelele


Ochii ei nu vroiau să fie liberi
Privirile îi ţintuiau braţele degetele umerii
El o strângea bine aşa încât
Zvâcnirile vieţii să nu i-o smulgă
El vroia ca viitorul să-nceteze
Vroia ca ţinând-o în braţe
Cu ea să se prăbuşească în neant
Sau veşnicie sau orice ar fi fost dincolo de momentul acela
Îmbrăţişarea ei era o presă enormă
Cu care să şi-l imprime în oase
Zâmbetele lui erau turnurile unui palat de poveste
Unde lumea de-afară n-ar intra niciodată
Zâmbetele ei erau înţepături de păianjen
Aşa că el aştepta nemişcat ca ei să i se facă foame
Vorbele lui erau armate scoase la atac
În râsul ei erau încercări de exterminare
Ochii lui erau pumnale de revanşă
Privirile ei erau fantome purtând prin unghere secrete cumplite
Şoaptele lui erau cravaşe şi pinteni
Sărutările ei erau avocaţi scriind acuzaţii
Mângâierile lui erau speranţe de naufragiat
Jocurile ei sfărâmau încuietori
Şi stigătele lor adânci se târau pe podele
Ca un animal trăgând după el o capcană


Promisiunile lui erau o mască de chirurg
Promisiunile ei îi scobeau o bucată din ţeastă
Din care îşi va face o broşă
Jurămintele lui trăgeau din ea fâşii de ţesut
Şi-i arătau cum să-şi lege iubirea-ntr-un nod
Jurămintele ei îi păstrau ochii în formol
În fundul unui sertar secret
Şi ţipetele lor rămâneau încremenite în perete


Capetele lor se prăbuşeau adormite ca jumătăţile
Unui fruct despicat, dar dragostea e greu de oprit


În somnul lor îngemănat şi-au schimbat braţele şi picioarele
În vis minţile lor au pus stăpânire una pe alta


Dimineaţa fiecare purta chipul celuilalt

Edward J. Hughes

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu